Blog personal Mihaela Hriban

 Mutari internationale

vineri, aprilie 10, 2015

O săptămână a iertării

Epitaf brodat pe catifea cu struguri si heruvimi pentru Vinerea Mare
Foto: epitaf.shopmania.biz
V-aţi întrebat vreodată de ce trece timpul?
Eu mi-am pus această întrebare, dar ştiam că este o întrebare retorică! Timpul trece şi odată cu el, „ne trecem” şi noi! Viaţa trece pe lângă noi, pentru că noi nu ştim să ne bucurăm de ea! Este adevărat că trăim şi într-o societate aglomerată, cu foarte multe cerinţe, dar, totuşi, ar trebui să ne  gândim puţin şi la noi, în calitate de oameni!

Ne sculăm dimineaţa buimaci de somn, nici măcar nu avem timp să ne tragem sufletul, pentru că ne îndreptăm cu gândul spre următorul pas...serviciul! Ne spălăm rapid, ne bem cafeaua pe fugă... Ce să mai spun... că nici nu apucăm să mai mâncăm, iar masa servită dimineaţa reprezintă cea mai importantă masă a zilei. Şi timpul trece, iar odată cu el sufletul nostru „se stinge” uşor-uşor!

De ce pun în discuţie termenul suflet?
Pentru că sufletul este cel care ne defineşte. Se spune că sufletul unui om  reprezintă cartea de vizită a unei persoane! Aşa cum ne hrănim trupul, aşa este important să ne „hrănim” şi sufletul!

Dar care este hrana adevărată a sufletului?
Bineînţeles că rugăciunea reprezintă „hrana” vie a sufletului, dar evidenţiez că lucrurile cu adevărat miraculoase nouă ni se pot întâmpla dacă rugăciunea este rostită din adâncul sufletului nostru şi este spusă cu perseverenţă! Aceasta nu presupune că astăzi ne rugăm şi facem semnul crucii, pentru că avem o problemă deosebit de importantă, pe care trebuie să o soluţionăm în cel mai scurt timp posibil, iar, după rezolvarea situaţiei în cauză, suntem bucuroşi şi uităm să ne mai rugăm în ziua următoare.

Rugăciunea însoţită de credinţă temeinică, trebuie rostită în fiecare zi a vieţii noastre! De asemenea, mersul la Sfânta Biserică ne linişteşte şi ne sprijină sufletul nostru şi aşa chinuit de atâtea probleme, taxe, gânduri, păcate pe care le facem zilnic fie că vrem, fie că nu realizăm greşeala păcatului săvârşit!

Sufletul poate fi hrănit prin şi cu fapte bune, acte de milostenie, cuvinte frumoase, ajutor acordat atât celor dragi, cât şi aproapelui nostru, bunătate interioară şi spirituală, iubire, iertare, credinţă, speranţă, mărturisirea păcatelor, odată cu intrarea în post şi nu numai, în faţa unui preot duhovnic, împărtăşirea cu „sângele şi trupul” Domnului nostru Iisus Hristos!

Şi, dragii mei, ne aflăm în Săptămâna Mare, iar astăzi suntem în Vinerea Patimilor Mântuitorului omenirii!

Haideţi să încercăm, măcar în acest timp, să facem lucruri pozitive pentru salvarea sufletului nostru din flăcările Purgatorului!        

Să aveţi o săptămână Binecuvântată cu linişte interioară şi spirituală, o săptămână a credinţei, a iertării şi a faptelor bune, o săptămână a iubirii de semeni şi pentru semeni!

Să auzim de la foarte bine în sus, dragii mei cititori, şi să vă meargă toate lucrurile din plin şi cu plin!

Vă îmbrătisez cu drag şi cu iubire!

Să aveţi Sărbători Pascale Binecuvântate, Luminoase, cu Bucurie în suflet şi pentru suflet!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu